Sonet CCI - Vasile Voiculescu

Poezie adăugată de: Gerra Orivera


Iubirea-i neclintită? Îţi schimbi numai iubiţii?
Arunci alte noi vreascuri pe-acelaşi foc mereu?
Gheena ta nu arde decât pe osândiţii
La dragostea eternă? Atunci acela-s eu.
În alba-ţi demonie căzut fără scăpare,
Presimt că-i veşnicia cu fiecare chin,
Şi simţirile-mi, şase năpârci spăimântătoare,
De tine asmuţite, mă-mbată cu venin.
De gerul voluptăţii durerile-mi scânteie,
Şi viţiul, deodată năprasnic diamant,
Plăcerea îmi resfiră în mii de curcubeie,
C-un capăt în edenuri, scrâşnirea-n celălant...
Şi plâng. Adam nemernic, la sacre porţi de rai,
Din iadurile-ţi nalte afară când mă dai...



vezi mai multe poezii de: Vasile Voiculescu




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.