Primavara - Veronica Porumbacu

Primavara isi scoate cornitele
si sparge subsuorile cafenii ale ramurilor.
Bratele-i cresc,
antene lungi cu muguri in varf.
Nu se zaresc la prima vedere.
Dar cand le prinzi intre degete
boturile catifelate,
simti cum se bucura, chiuie,
siguri pe viata lor plina, in curand revarsata.

S-au spart mugurii copacilor.
n-am auzit zgomotul lor.
Mi-au plesnit numai fata frunzele.

Motiv banal de amintire picurata :
noi doi
nu-i mai vedem impreuna.



vezi mai multe poezii de: Veronica Porumbacu




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.