Sonetul LXXI - William Shakespeare
Adăugat de: Gerra Orivera

Traducere Neculai Chirica


Cînd voi fi mort să plîngi doar cît vor bate,
Tînguitoare, clopotele mari,
Vestind că schimb o lume de păcate
Cu lumea viermilor şi mai murdari.

De vei citi cîndva aceste rînduri
Nu-ţi aminti ce mînă le-a-nşirat ;
Iubindu-te, mai bine-ţi ies din gînduri
Decît să fii de-a pururi întristat.

O, dacă versu-mi o să-l vezi anume
Cînd poate voi fi una cu pămîntul,
Să n-aminteşti şi de sărmanu-mi nume
Ci dă-i iubirii lîngă el mormîntul.

Ca nu cumva ceilalţi, fără ruşine,
Să rîdă cînd vei plînge după mine !



vezi mai multe poezii de: William Shakespeare




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.