Iubirea noastră mută
Izvorâtă într-o toamnă
Din lemn sfânt de stejar
A crăpat tocmai acum
Când florile de cireș s-au scuturat.
Privirea ta îmbibată
În al meu suflet de arțar,
Sărutul tău purtat
De alte șoapte reci
Pe-un trup încovoiat.
De-a Domnul să n-ai pace!
Pribeag să îți umble pașii
Pe cărări neîmblânzite
Și gerul să te înhațe
În brațele-i înnăsprite!
vezi mai multe poezii de: Kitty
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.