Stai! a stigat un om cu a sa voce,
lasă-mă să plec din sclavie
am în sânge libertate
dorul evadărilor degrabă,
CinemAG
Pe bulevardul larg cu pomi udaţi de primărie
pe asfaltul proaspăt
pe care licăresc umbrele marilor reclame de neon
viddi vici viddd
sunt cuvinte care mă fac silabă şi greaţă
un fel de mucegai în ochi, un lapsus intercostal
Scrisoarea IV-a
Dragă nu putem mima lupii, colţii lor albi în lumina Lunii.
Aş cerceta la infinit dantela ta, cercelul şi centura ta abisiniană.
ochii tăi Azadeh...
sânul tău în palma ochilor mei
buzele tale Azadeh
frigul depărtărilor Azadeh