Pune fir de doliu la fereastră
Și aprinde ultimul chibrit,
Eu am omorât iubirea noastră
Și mă mai și mir că a murit.
În zadar, dezastru și gâlceavă,
La ce bune pândă și complot,
Glontele-a plecat de mult din țeavă,
Puntea dintre noi s-a rupt de tot.
Unul dupa altul vin dezastre,
Tot noroiul e, acum, firesc,
Florile se sinucid în glastre,
Iată, câinii latră omenesc.
Dar, pe actul despărțirii noastre,
La post scriptum, încă te iubesc.
20 iunie 1997
(Tragedia națională, 1997)
vezi mai multe poezii de: Adrian Păunescu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.