Mură în vrej surdo-mut - Adrian Păunescu

De nu te-aș fi iubit cu-atâta ură
Și cu atâta dor de absolut,
Probabil tu nici nu te-ai fi născut,
Atât de pătimașă și de pură.


Ca pe-o anafură te duc la gură,
Mi-ai fost prezent și îmi vei fi trecut,
Încet la tine-n pântece mă mut,
Cu orice-nlăcrimată picătură.


Ai auzit? Un clopot a bătut
Dinspre tărâmul unde te născură
Pe-acolo te-am cules, de pe o mură,
Ce hohotea în vrejul surdo-mut.


Când despre jalea de-a te fi făcut,
La tine-n sânge mama ta murmură.



vezi mai multe poezii de: Adrian Păunescu




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.