Părinți uituci - Adrian Păunescu
Adăugat de: viorel tgv.

Luați cu treburi mari, de bună seamă,
cu treburile grave dinspre moarte,
părinții ne-au murit, plecînd departe,
uitînd atît: să spună cum ne cheamă.

Nu putem zice vorbe împotrivă,
nu pîngărim cu buzele morminte,
dar frigul disperării ne cuprinde
purtînd porecla lor conspirativă.

Și-au mai uitat ceva, murind, bătrînii,
să ne dea limba lor, ori rea, ori bună,
și-au mai uitat, în grabă, să ne spună
unde sîntem, pe ce pămînt al lumii.

Și-au mai uitat, în graba lor firească,
părinții nostri, Doamne, să ne nască.



vezi mai multe poezii de: Adrian Păunescu




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.