Prietene, dormi, că e noapte
Și ai de bătut drumuri lungi
Spre steaua cu numele Paler,
Pe care voiai să ajungi.
Știam că le meriți pe toate,
Și dreptul la da, și la nu,
Și parcă uitasem că totuși
Ai dreptul la moarte și tu.
Ai stat viața-ntreagă de veghe
Pe muchia acestui cuțit,
Cu grija dreptății și-a țării,
Precum îți fusese sortit.
Ce singur ai fost toată noaptea,
Ce singur în ultim popas,
Ce singur în cer te întuneci,
Ce singuri pe-aici am rămas.
Drum bun către dincolo, frate,
Și-n viață, și-n moarte stingher,
Drum bun către propria pace,
Drum bun către Lisa din cer.
Armurile pentru plecare
Le-nchidem la ultima za
Sub steaua cu numele Paler,
Că știm c-o vei umaniza.
Și poate, cândva, într-o noapte,
Zdrobiți de părerea de rău,
Noi, toți, vom afla că e viață
Pe steaua cu numele tău.
vezi mai multe poezii de: Adrian Păunescu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Placerea e de partea mea, Adina
Cu stima,
ALapis
miercuri, 10 iunie 2015
Nu stiam aceasta poezie , ma bucur ca incerci sa intregesti opera acestui mare poet! Multumesc !
Adina Speranta
miercuri, 10 iunie 2015