În plopul meu îşi pune cuibul luna,
Din care iese noaptea ca un corb.
Şi stele-i cad din aripi, dar le sorb
Prin iazuri broaşte, una câte una.
Căci broaştele înghit bucăţi de noapte
Şi sar din mâl în iaz rotind inele
Şi se lungesc pe burta lor de lapte
În care se topesc atâtea stele.
vezi mai multe poezii de: Al. O. Teodoreanu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.