Ce curte făceam peninsulelor.
Ce credinţă juram
crizantemelor de noiembrie.
Cum ne căutam capitala
printre peştii greoi şi bunele tristeţi.
Ce nume vesele dădeam
neantului, memoriei,
îndrăznelilor de dimineaţă.
Cum ţineam metamorfoza
la mare cinste.
Tu trebuie să hotărăşti
că imanenţa este un cristal.
vezi mai multe poezii de: Alain Bosquet