pentru Jacques Chesses
Cu cimitirul lui în lesă, chiparosul
m-a ținut o întreagă după-masă
pe deal: avea de acuzat
viii și morții, tăcerea și zgomotul.
Pe urmă a fost rândul meu:
m-am plâns de oameni,
de femei, de obiecte,
de animale biciuite fără motiv,
de împrejurările
în care am-trăit sau, mai curând,
am crezut că trăiesc.
Când s-a înserat,
i-am spus: „Mă-ntristează acest dialog;
să mergem acasă, fiecare la casa lui:
tu sub scoarță,
eu sub poem.”
Traducere Maria Banuș
vezi mai multe poezii de: Alain Bosquet
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.