Deschid fereastra-n prag de dimineața,
Dulceagul aer lacom respirând.
Din munți coboară alburia ceață,
Imașurile mele-mrățișând.
Dar soarele nu vrea să se ivească,
Plutește-o așteptare-n juru-mi, vag.
Dormi fără griji. Nu vrea să se trezească
Visarea mea, senin prieten drag.
Sânt treaz acum și pot visa în pace,
În taină vrăji la căpătâîi scornesc.
Portretul tău și-o să ți-l dăruiesc.
Cândva, într-un moment de fericire,
De încântare într-un asfințit,
Altcuiva portretul amintire
Lăsându-i-l, ve-i spune: ''M-a iubit''
iunie 1902
Traducerea Emil Iordache.
Volumul ''Versuri despre Preafrumoasa Doamnă''
vezi mai multe poezii de: Aleksandr Blok
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.