În sfârșit urcat pe nalte trepte,
Ochii mei mari înspre pământ cătau.
Zilele, elanurile sterpe
În pojarul zării se stingeau.
Dar pătruns de-amare idealuri,
Vlăguit, un suflet suferea -
Marea de văpăi intra-ntre maluri,
Visul nu știu cui mă pomenea.
8 noiembrie 1901
Traducerea Emil Iordache.
Volumul ''Versuri despre Preafrumoasa Doamnă''
vezi mai multe poezii de: Aleksandr Blok
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.