Nesfârșitul meu vis, primăvară -
Fără capăt și fără-nceput !
Haide, viață ! Te-apropie iară !
Te așteaptă sonorul meu scut !
Ne-nfricat te aștept, neizbândă,
Iar izbândei - salut luminos !
Nu, în lacrima asta arzândă
Ca și-n râs - nu-i nimic rușinos !
Albe nopți cu dispute-ndârjite,
Dimineți, prin lungi storuri - v-ștept !
Vreau ca-n ploapele mele-ostenite
Primăvara să bata de-a-ndrept' !
Truda grea o primesc orișiunde
Mari abisuri se cască pe glob,
Necuprinsul sub zările ascunde
Și osândele vieții de rob !
Și te-ntâmpin în prag, necuprinsă
Dulci în plete sălbatice vânt.
Dumnezeu e pe buzeleți strânse
Neghicit ca o tăină, și sfânt...
În această vrăjmăsă-ntâlnire
Scutul meu n-o să-mi scape nicicând,
N-o să-mi dai în vileag a ta fire...
Căci ne-mbată un vis mai curând !
Te privesc cumpănind vrășmășia -
Ura dragoste-i freamată-n piept
Pentru toate stădaniile... Fie !
Poți veni. Totuși eu te aștept !
24 octombrie 1907
Traducerea M. Djentemirov și M. Calmicu
Din volumul Versuri alese 1956
vezi mai multe poezii de: Aleksandr Blok
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Cu placere ,Adina.
ALapis
joi, 16 iulie 2015
Multumesc ,Aurel!
Adina Speranta
joi, 16 iulie 2015