Plin de viață și tânăr, iubind,
Tot dorind, tot tânjind ne-ncetat,
Sânt arțarul în taină- nverzit,
Către tine mereu aplecat.
Când frunzișul sub vântul cel cald
Rugi spre tine începe-a înălța,
Lacrimi limpezi obrazul mi-l scad,
Izvotâte spre lauda Ta.
Vei veni sub umbraru-mi curând,
În aceste tihnite amiezi.
Te aștept, în regescu-mi veșmânt,
Ca să vii, să mă vezi, să visezi.
Tu iubind. Și cu mine. Doar noi.
Ți-oi șopti visul meu plin de har
Până-n noapte - cu doru-amândoi,
Tu și eu - înverzitul arțar.
31 iulie 1902
Traducerea Emil Iordache.
Volumul ''Versuri despre Preafrumoasa Doamnă''
vezi mai multe poezii de: Aleksandr Blok
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
"Când frunzișul sub vântul cel cald
Rugi spre tine începe-a înălța,
Lacrimi limpezi obrazul mi-l scad,
Izvorâte spre lauda Ta."
minunata!!!
multumesc...
danab
miercuri, 02 septembrie 2015