Primăvară. Un clopot sunând.
Ai deschis o fereastră zglobie.
Ziua albă a râs și s-a stins. Fluturând,
Norii-s caiere roz în tărie.
Ți-a mijit un surâs, dar deodată s-a dus.
Ce-a putut să te tulbure oare?
Plec în codrul cel roz, de apus...
M-ai iertat, dar mă-mpingi în uitare.
Aprilie 1902
Traducerea Emil Iordache.
Volumul ''Versuri despre Preafrumoasa Doamnă''
vezi mai multe poezii de: Aleksandr Blok
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.