Se-ntuneca biserica mai tare
La nunți, botezuri sau înmormântări.
Și-acolo - șerpuia un drum, pe care
În asfințit pășea un călător.
Era acolo zarea nesfârșită,
Aiurea - bezna tot acoperea.
Și piatra-n umbră se cedea trezită,
La pași, cu pași prin colțuri răspundea
Pe toți drumeții-i însoțea agale
Ecouri pe sub, pas cu pas.
Cerneau încet lumini prevenitoare
Pe-amvonul sumbru, pe iconostas.
Și-n drumul său spre zările râzânde
Stăteau aici drumețul copleșit...
Și-apoi văzând lumina cum se stinge,
Pornea din nou, pășind în asfințît.
4 ianuarie 1902
Traducerea Emil Iordache.
Volumul ''Versuri despre Preafrumoasa Doamnă''
vezi mai multe poezii de: Aleksandr Blok