Văd: sunt zile de aur curat,
Toți copacii sânt ninși de lumine,
Noaptea geruri din glie răzbat
Și în zori albul schit depărtat
Parcă limpede-l văd lângă mine.
Tot se-aude cântând undeva
Nu știu cine, și-mi pare deodată
Că spre seară la râu cineva
În hățișul de stuf tot cânta
Melodia de mine-așteptată.
Dar nu vreau ca să aflu mai mult.
Nu-nțeleg acel glas, mă înșeală
Melodii ce le știu - nu le-ascult
Cum să pot să-mi ascund
Irosirea-mi fatală?
24 august 1901
Traducerea Emil Iordache.
Volumul ''Versuri despre Preafrumoasa Doamnă''
vezi mai multe poezii de: Aleksandr Blok
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.