Florile cele târzii,
Mai degrabă ne mângâie,
Decât cele întâi ivite,
Care frumos înfloresc:
Căci cugetele mâhnite,
Mai degrabă în noi trezesc,
Și mai degrabă aduc aminte
De zilele de mai-nainte.
Așa și ceasul despărțirii,
Câte odată ni s-arată
Mai bun decât a întâlnirii.
Traducere Victor Borziac
vezi mai multe poezii de: Aleksandr Puşkin