Bătrâna stâncă - Alexandru Macedonski
Adăugat de: Adina Speranta

Bătrâna stâncă uriaşă e neclintită de pe loc
O sapă apele să scape de ea, şi-n veci o pizmuieşte
Ţăranul prost, zicând c-ar face ogor din locul ce robeşte
C-un ceas-nainte ca s-o surpe de-ar fi să afle vreun mijloc.

Bătrâna stâncă simte gândul ce împrejurul ei rânjeşte,
Dar tace, şi când suflă crivăţ ea sfarmă viforul tăios,
Şi ocrotită valea-ntreagă dă roade spornice voios,
Pe când chiar apa care-o sapă din sânul ei se limpezeşte.

Bătrâna stâncă e zadarnic de ani luată la mijloc…
În umbra ei pasc încă mieii ş-ajung vlăstarii brazi puternici,
Şi fie-n mare sau mic număr, neputincioşi sunt cei
nemernici —
Bătrâna stâncă uriaşă e neclintită de pe loc.



vezi mai multe poezii de: Alexandru Macedonski




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Cand colo, dupa o vreme, ma lasai pagubas. "Apoi.. cu-asa pacoste pe capu-mi!.." imi ziceam, scrasnind din dinti.
ori, cum sadeam eu, mai pe la poale, asa, deodata, o smucitura puternica ma trasa intr-o parte - si maaaare mi-o fost mirarea, cum zvacnitura aceia, de fapt, mi-arata ca ma trezii din visare.
"Na! Iaca, pacoste!" Nu era nimica adivariu-ntr-aceste - se pare - da culmea! cum ma trezii eu asa, bizmetic, cazui in laturi.. ori... ori, ce crezi matale nea' Alexandru, ca vazui?!
Cei stanca, din vis, era chiar cei pe cari sadem eu, cuprins d-a visarii ie inflorata.
Ia matale, de socoate, amu'.. toate istea.

Th3Mirr0r
th3mirr0r
joi, 10 august 2017


Maaaaiii!! da' nu-ti dai sama, matale, cata stradanie, din parte-mi, intr-a sui-o! ba pe-o parte, ba di pi-n cealalta, hais sus, hais jos - si nimica! nici chip nu mai era. de-amu.. dadem vina pe cel intuneric, cum ca daca era lumina, oi fi vazut pe uni' s-apuc, doar-doar sa sad si eu colo, tantos, precum cucosu', sa dau de veste pe manecate cum ca "iaca, lume, in curand ari sa vie si dogorel, nu mai va tot faceti grijanii!" - ei, da' iac'sa! doar n-or fi toate dupa mine!
th3mirr0r
joi, 10 august 2017


Sa face ca sadeam colo, langa stanca cei mari.. una maaaariiii... mari di tat! cum n-o vazut-a ochi omenesc, din cuprinsul crestetului si pana prin preajma tamplelor!
Ei! cum sadeam eu colo, tapan, numaidecat s-o-ntunecat in giuru'-mi, totu' - si col'sa, in fruntea stancii vaz o luminita.
"ce sa fie?! ce sa fie?!" ma-ntrebai deodata; si cu gandu' colo, spre ce mi s-arata 'naintea ochilor, incercai a-mi face s-o cale s-o sui, cumva, intr-agiungerea care parca pace nu-mi mai dade.
zis si facut!..
th3mirr0r
joi, 10 august 2017


'Neata, badie Alexandru! Daca v-as spune cat de minunate sunt versurile dvs. ar suna ca o linguseala de catal - si cum simt ca n-ar fi indicat, bine fac sa mai dau tarcoale pe langa mosie, 'poi sa mai leorbai cate ceva. Ca o fi vreun par mai stramb ori mai drept, sa delimiteze hotarele, ori sarma ghimpata mai rasucita pe alocuri.. n-are-a face cu cei socoteala; nicidecum! altminterea...
th3mirr0r
joi, 10 august 2017