ATUNCI CAND SOARELE APUNE
Atunci când soarele apune
Şi zarea arde-nflăcărată,
Atuncea inima îmi spune
Durerea ei nemângâiată.
Şi tot mă-nşel şi trag nădejde,
Că nu-i departe alinarea,
Dar mintea mea mă amăgeşte
Şi tot mai tare mă munceşte.
Nădejde nu găseşti în lume
Şi n-ai de ce nici să o caţi:
Ea numa-n suflete trăieşte
Şi doruri-n inimă trezeşte...
Adăugată de către Radu Dan Alexandru
vezi mai multe poezii de: Alexei Mateevici
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.