Prieteni dragi, când o să mor,
Sădiți o salcie la cimitir,
S-aud frunzișul plângător;
Paloarea-i dulce s-o admir,
Și umbra sa, lăsându-se ușor,
Va-nvălui mormântu-n care dorm.
Traducere Victor Borziac
vezi mai multe poezii de: Alfred de Musset