Am crezut... - PGGianni
Poezie adăugată de: PGGianni

    marţi, 31 octombrie 2017

Credeam, prea mult, că frumusețea e perenă,
Un dar dat vieții, diamant neprețuit,
Numai că, fiecare an, prins de tulpină,
A aruncat-o într-un sipet și s-a prăfuit...

Am crezut că fericirea e o floare,
Odată înflorită, nicicând să fi pierit,
Dar, iernile-au lăsat-o fără de culoare,
Și nu știu când și, nu știu cum, s-a ofilit...

Credeam secat că orice ploaie-nvie,
Și orice nor va fi urmat de soare,
Numai că, având, sufletu-n colivie,
Puteam să zbor spre voi, dorinți din zare?

Am crezut în vise făurite-n zorii zilei,
Și în orizontul ce-l puteam cuprinde,
Dar, am pierdut cărarea-n labirintul cu idei,
La asfințit, m-am rătăcit și nu știu unde...

Credeam mințind povești închipuite,
Mă ascundeam în ele de-adevărul crud,
Numai că, deși frumoase, rămân adormite,
Nu le-am trăit, dar vreau din nou să le aud...

Am crezut că despărțirea ne-ntărește,
Că depărtarea este leacul de nou început,
Dar singurătatea este rana ce se adâncește,
Rămâne semn în inimă, căci a durut...

Credeam naiv că revederea-nsuflețește,
Și că sărutul e sigiliul pus peste destin,
Numai că toamna vieții ne răcește,
Cu fiecare întâlnire, ești mult mai singur, mai străin...

Am crezut în cântec și speranță,
M-am bucurat și-am plâns deopotrivă,
Azi, nu-s bunicii să ne dea povață,
Căci suntem noi bătrâni, cu-aceeași perspectivă!

Credeam orbește că viața învinge,
Și-am ignorat ce timpu-a prevăzut...
Norii s-au adunat, pe tâmple-mi ninge,
Iarna-i aproape, să vină, totuși... n-am crezut!

25.01.2015



vezi mai multe poezii de: PGGianni




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.