conviețuim deficitar
pe o planetă de mortar
privit din alte perspective
noi poate construim ceva
fără să știm
și tot așa
ca-n fiecare epocă bolnavă
ne obligăm copiii să urce în bărcuțe de hârtie
spunându-le că-i navă
și totuși, uite
cum conviețuim
din ce în ce mai mult
dar mai puțin
și tot așa
noi construim
orașe lungi, de neimaginat
pentru că-n orice epocă bolnavă
copiii vor ajunge căpitani
pe o epavă
2 octombrie – 15 decembrie 2018, Constanța
vezi mai multe poezii de: lorena.craia