Te uiți la orizont în acel moment magic al zilei
când soarele dispare câte un pic,
iar norii capătă culori pastelate,
dar gândul tău zboară la dorințele tale închipuite
aducând o vrajă dulce
și-o adiere ușoară de iubire
pentru ziua ce-a trecut.
Ești fericit de parcă ai cucerit o medalie
pentru că nu întotdeauna prinzi apusul soarelui.
Uneori trebuie să lași alte treburi
ca să poți fi fericit alături de priveliștea minunată
ce-o lasă uneori apusul în natură
și te vei simți mai bine în visele nopții.
Alungă-ți gândurile negative,
orice merge prost în viață
și gândește-te la ziua de mâine
care vine cu emoții noi
și pe care să le umpli cu liniștea pozitivă
uitând de orice durere.
Timpul te-nvață să accepți frumusețea
și valoarea naturii.
vezi mai multe poezii de: Eugenia Calancea