săgeata neagră mi se naşte din inimă ca o pasăre cu aripile stinse • frisonul meu eşti tu – şi eu al tău – în labirintul de nervi unde rătăcim – rătăcindu-i pe cei ce ne caută • oglinda mă îmbracă – şi tot ea mă dezbracă – identic • absenţa răspunsului şi aburul nesfîrşit al căderii ne e piatra de temelie • crima perfectă e dublul nostru de alb – jurnalul în care ne-ascundem • trupul tău mi-e harpă de mîngîieri – trupul meu ţi-e flaut visat • neagră se derulează între noi anxietatea – întreruptă de dubiul tăcut • cine-s eu – şi tu, cine • fata lunară lasă întîmplările cărnii să se scurgă în gol – se goleşte spectrală de clipe rîzînd într-o floare • femeia-haos face o monstruoasă criza de isterie – naşte monştri în gheizere fierbinţi de delir • fata-insomnie creşte cu ramuri de rece în înălţimi de alb – dăruieşte înaltului arcuiri nesfîrşite – ecouri încrustate în transparenţă şi interludii extatic acide • vîrtejul îngheţat al oglinzii şi fagocitarea voinţelor e chemarea noastră de amœbe cosmice • pe tine zeul te sărută cu indiferenţă – pe mine mă posedă cu dispreţ • vai! de ce brutala lume mai degrabă decît contemplaţia plină de mistere • oricît ne-am îmbrăţişa sub ninsori de cenuşă – monoschizofrenia ne despică în două singurătăţi incompatibile • oricîte ferestre am deschide pentru sexul fierbinte al celor care ne caută – rămînem albe şi reci ca nişte fantome-n exil • dublă arahne – torc fuioare de vid – cînt depărtarea ţesută cu bărci de argint • şi-ncînt agrestul cu melancolie de iarnă • singură tu – privirea ta metalică îmi e ghilotina • singură eu – privirea mea te dizolvă – dincolo – dincolo de iubire – dincolo de labirintul prin care-am intrat – una în cealaltă •
http://ftp.adshishma.net/Ara-Accueil.html
vezi mai multe poezii de: Ara Alexandru Șișmanian
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.