- Axa planetei parcă se îndoaie
Și polii cad peste ecuator,
Taifunuri cresc și orizontul chior
Varsă în valuri lacrimi reci de ploaie.
Nu știe lumea ce-anotimp se poartă,
De ce în robă de judecător
Natura bate crudă din picior,
Pământu'-l taie-n porții, ca pe-o tartă.
Dezastrele ce vin nu mă înmoaie
Și dacă Terra s-ar ascunde-n vid,
S-ar transforma într-un asteroid,
Aș arde pentru tine vâlvătaie.
- Dezbracă vântul plopii și castanii,
Cad primii fulgi și-n goana lor spre sud
Cocorii trec țipând, pământul ud
E un infern pe care doar profanii
Mai locuiesc. De-atâta nostalgie
Romanțele-au tăcut, în micul han
Un vis atinge-o clapă de pian,
Știa și el cândva o melodie...
Iar noi cântam cu el, ținea isonul
Un greier înghețat și ne părea
Că toamna-i când a ta și când a mea,
C-o desenăm în glumă, cu creionul.
Ioan Grigoraș & Liliana Trif
vezi mai multe poezii de: nutzu