Cântecul păsărelelor se întoarce,
seara și dimineața devreme,
iar norii cenușii vin din nou cu pace
și acolo unde-i liniște natura respiră
un parfum dulce-amar care-mi place.
E un zbor în pădurea deasă,
deasupra castelelor,
ce m-a cucerit cu soare și bucurie,
dar e acoperit cu verdele crud de viață
și îndrăgostit de ce-i mai frumos.
Ascult cum încă cum cântă natura,
ce aduce-n inimi profunda dragoste,
în nopți izolate din pădure,
cu lumini în brațele calde
și șoapte mereu dulci de iubire.
vezi mai multe poezii de: Eugenia Calancea
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.