În jurul ariciului - Aurel Rău
Adăugat de: Adina Speranta

Noi nu-ntrebăm dacă-i place.
Ajunge că orice sunet e și zvâcnire.
Izbim din vătrai și-i seară.
Iar larma, prin carnea cetății lui,
prin câlții acelor lui antene.
Cum ar plânge metamorfoze
ori ginți dispărute și fără scriere,
adulmecă luna plină;
ascultă-n pământ ca un arbore.
Noi nu-ntrebăm dacă place.



vezi mai multe poezii de: Aurel Rău




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.