Catarge rătăceau pe mare
și-n arșiță, nepăsători,
dădeau încet platanii-n floare
și-n iarnă se-ofileau ușor.
În piață voci amestecate -
și cerul parcă dezvelea
acea-mpletire de bazalte
cu fina, sclipitoarea nea.
Și banca mică de pe plajă
albea tăcînd la locul ei
și-n struguri miroseau, și-a vrajă
numele-acelea de femei.
Nume de dulce gingășie,
spre-adîncul apelor purtat,
ca lebăda cu gît subțire,
negru și straniu încurbat.
Rîdea Lamara - rîs de stele -,
pe pietre alerga divin
și tocuri își frîngea de ele,
și buzele-și roșea în vin.
Ale Medeei plete ude
cascada mîinii le storcea
și picături cădeau zălude,
și apa iarăși se-aprindea.
Înăbușind suavii leandri
toate-ntr-o floarea s-au unit.
Plutea alb numele-Ariadnei
și se topea în infinit.
Pe grinzi în sprijinirea-albastră,
acolo-n cheiul de popas,
chemau: Țisana! din fereastră.
- Natela! răspundea un glas.
traducere - Passionaria Stoicescu și Andrei Ivanov
vezi mai multe poezii de: Bella Ahmadulina
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Într-adevăr, Bella Ahmadulina e o poetă de mare sensibilitate, iar traducerea pe măsură.
gabriel cristea
miercuri, 17 martie 2021
O traducere superbă, versurile așișderea.
Lucia Eniu
marți, 16 martie 2021