Când ești Lumină și Iubire Divină
Nu te teme copile de nimeni,
Nimic rău nu poate să-ți facă ceva
Căci tu din iubire te reverși cumva.
Când ești conectat cu lumea de-afară
Și simți că te-atacă punându-ți povară
Bucurie resimte Iubire Ce Ești
Și revarsă spre ei Iubirea Ce Ești.
Când lumea de-afară e foarte-ncordată
Și singur te simți să realizezi o faptă
Adună-ți puterea ce-i iubirea ta toată
Și-ndrăznește Să Fii Ce Dorești De La Viață.
Când lumea copile te huiduie toată
Și-ți spune să pleci că ce ești e o farsă
Lasă-i să spună căci e dreptul lor -
Dar nu te-nchina la credințele lor!
Când încrezător în Tine ești mereu în Viață
Conectat la iubire și faptă înaltă
Cerurile Toate Din Lumile-nalte se deschid
Și-ți trimit Lumina și Iubirea lor toată!
Când ești înțelept Lumina ți-e dată
Ca tu s-o cobori readucând tot la Viață -
Morții și vii și cu Templele Sacre
Ce-n stare latentă se găsesc deocamdată.
vezi mai multe poezii de: Caianemus