Un ghiocel c-un ochi stingher
s-a ridicat în taină copăcel
şi din zăpezi a tresărit rebel
sărmanul menestrelul
ghiocel
A prins a-şi striga fraţii prin păduri
pe lângă case şi pe arături
orfan stingher sătul de-ai iernii nuri
şi-a vopsit frunza-n verde brotăcel
sărmanul menestrelul
ghiocel
Şi-au izbucnit apoi în albul pur
să-şi zvânte plete ninse în azur
şi-au zămislit ocean de bun augur
cu clinchet şi surâs de clopoţei
sărmanii menestreii
ghiocei.
vezi mai multe poezii de: Lucia Eniu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Frumos, foarte frumos!
M Horlaci
joi, 18 martie 2021
Mulțumesc mult!
Lucia Eniu (autor)
miercuri, 17 martie 2021
Vers minunat, am poposit cu plãcere aici.
Igor A.
miercuri, 17 martie 2021