Am ancorat peste limanul păcii la voievodul răzvrătirii
Să sparg talazurile urii, să îngrop securea răzbunării.
Doamne ! Tu le vezi pe toate , aruncă pleava în foc,
Fă să ajungă fiecărui om un singur atom de noroc.
***
De-aș avea putere oceanul să-l aprind
Și zarea acestei lumi ingrate s-o închid,
Ușor aș renunța la tot , cerând în schimb
Un grăunte de iubire cât un bob de nisip.
***
El călători în derivă și cunoscu lumea la întâmplare.
Trăi zile de vis și poezie lângă incandescentele insulare.
În metropole se simți sclavul etichetei printre doamne.
Se vede că fericirea rămăsese pe seama altora, departe.
vezi mai multe poezii de: FloricaGhigeanu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.