Am ancorat peste limanul păcii la voievodul răzvrătirii
Să sparg talazurile urii, să îngrop securea răzbunării.
Doamne! Tu le vezi pe toate, aruncă pleava în foc,
Fă să ajungă fiecărui om un singur atom de noroc.
***
Cataclismul n-a lăsat apărarea să-și spună cuvântul.
Neajutorați, oamenii piereau crezând că-i dus Pământul.
Viața zbuciumată ca valul mării în teribila furtună,
S-a îndepărtat de țărm lăsând la orizont doar spumă.
***
Macabru a fost spectacolul gladiatorilor la Roma.
A fost un colț din sita învinșilor spre vastul abator.
Zilnic îl avem în față și cu generațiile îl ignorăm.
Grozavă menire avem! Luptăm, iubim și tot picăm.
vezi mai multe poezii de: FloricaGhigeanu