Cocârjată la răscrucea dintre lacrimi şi durere
Gându-ncepe-a mă seduce picurând stropii de miere
Peste rana cea deschisă a visării de femeie
Şi-n tăciunii supărării scormonesc după o cheie
Ce o prind cu deget verde de lăstar firav de vie
Să deschid poarta tăcerii şi să zbor din colivie,
Să ating în vraja sfântă pragul cerului senin
Ca trupeasca mea făptură din azur s-adune mir
Şi-mbătată de lumină, contopită cu înaltul,
Cheia magică-a visării să o dăruiesc la altul!
15.04.2016
vezi mai multe poezii de: Adina Speranta
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Va multumesc pentru semnul vostru de trecere, Irimia, Francezu, Aspiranta :)
Va imbratisez cu drag :)
Aurel , te felicit pentru versurile tale frumoase.
Draga Stomff, multumesc de trecere si niciodata nu ma voi supara pentru o parere sincera asupra versurilor mele :) "o daruiesc la altul" ...adica altui suflet. Cu mare drag :)
Adina Speranta (autor)
marți, 19 aprilie 2016
Ai o simţire aparte în poeme Adina, trăirea se simte în fiecare vers!
francezu_22
luni, 18 aprilie 2016
Poem de exceptie,altceva ce sa zic sau sa fac decat sa-l recitesc
irimia s.
luni, 18 aprilie 2016
Când iubirile tac lava curge nebună
Sentiment împletind trup de laur în timp
A-nflorit odiseea, florea-albastră, ești jună,
Și un dor zboară-n vise în altar de Olimp,
Ce mai plouă versanții cu durere-n aprins
Și un gând parfumat ai sădit, primăvară,
O imagine-a vieții este-n chipul de sfinx,
Ascultând o iubire fredonată-n chitară.
Am corectat postarea. Îmi place mesajul, cheia
poate fi găsită sau putem face una nouă... zic eu.
Cauți o cheie, a realității cred, dar ai cheia visării ce vrei să o dăruiești, intersant, dar visătorii se nasc, Adina, :) , chiar dacă realitatea
doare uneori.... Finalul poate fi împărtășit :) Cu drag...
ALapis
duminică, 17 aprilie 2016
Frumos , mereu mai frumos! Mi-e teama sa nu te supar dar nu prea imi pare potrivit finalul (ultimele 3 cuvinte). Nu suna bine dar poate gresesc. Cu mult drag te citesc si in versurile de mai sus am gasit metafore minunate si imagini poetice foarte reusite. Cu drag las acest comentariu.
stomff
sâmbătă, 16 aprilie 2016
Cand sufletul este cuibul luminii, speranta se aseaza cu bucurie incalzind acel suflet si facandu-l marinimos, iar visarea se alatura sperantei ca o sora geamana, citit cu sufletul!
aspiranta
sâmbătă, 16 aprilie 2016