Curvia și cu Moartea sunt fete iubitoare,
Bogate-n sănătate, culante-n sărutat ,
Al căror păntec vergur, sub hanțele-i murdare,
Nicicând nu leagă roade, oricât e de arat.
Poetului sinistru, ibovnic fără stare,
Cu ură pe familii, cu trecere în iad,
Mormîntul și bordelu-i arată, fiecare,
Străin de remușcare,un căpătâi de pat.
Sicriul și alcovul, în blasfemii fecunde,
Ne dăruiesc cu rîndul, ca bunele surori,
Plăceri îngrozitoare și blestemați fiori.
Când mă îngropi, Curvie, în brațele-ți imunde?
Spre a-ți sfida rivala, o Moarte, ce aștepți
Să-ți pui cipreșii negri pe mirții ei infecți?
traducere Octavian Soviany
vezi mai multe poezii de: Charles Baudelaire