Om, vrednic de chemarea ta
Un șarpe-n inima-ți domnește
Și stă pe tron și-ți poruncește
Și spune : "Nu", când tu zici; "Da" !
Când ochii ți i-ai cufundat
În ochi de vrajă, speriat
Auzi: "Fă-ți datoria ta"!
De faci copii și-ți vezi de treabă,
Scriind, sădind, el te întreabă:
"Diseară vei mai fi cumva"?
Și în nădejdi, și în ispită,
În nici o clipă, omul nu-i
Scutit vreodată-n viața lui
De Vipera nesuferită.
traducere Lazăr Iliescu
vezi mai multe poezii de: Charles Baudelaire