Traducere de Octavian Cocoş
Privirea aparte a damei galante
Zboară către mine ca o albă rază
A lunii ce-n lacul mic se ondulează
Cu-a ei frumuseţe pură, nonşalantă;
Ultima monedă-n mâna jucătoare;
De la Adelina un sărut impudic;
Sunete de cântec enervant şi ludic,
Semănând c-un urlet de durere mare,
Nu merită astea, O, sticlă profundă,
Elixirul tare din burta-ţi fecundă
Ce-apără poetul cu suflet mizer;
Tu îi torni speranţă, tinereţe, viaţă,
– Şi ce-au cerşetorii, purtarea semeaţă,
Ce-i face asemeni zeilor din Cer!
vezi mai multe poezii de: Charles Baudelaire
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.