A cerşi, nu-i umilinţă
poate pentru cel flămând,
dar cei fără de conştiinţă
sunt cam mulţi ce stau la rând !
Petrecut în sărăcie,
mulţi ajunşi mari la putere
sunt tentaţi din lăcomie
cronică, să facă-avere.
Nu e nicidecum eroic
pentru cel ce-şi vinde ţara,
prezentând chiar patriotic
când şi-o vinde şi pe mama...
Societatea îl blamează
Pe corupt făr’de moral.
Curios !... Rar mai contează
că subiecţii-s la plural...
...conştient şi-abil se-omite
Personajul cel “culant”,
donator zelos de mite
dispărut parcă-n neant.
Dar cum totu-i relativ,
cel “atent”, care plăteşte
travestit din lait motiv,
el de fapt se îmbogăţeşte ...
E cumpărător de toate
şi culant fără măsură,
nu se dă nici la o parte
chiar când este crimă pură.
Că-i petrol, pământ sau aur,
avantaje sau credite
Nici că-i pasă , turbat taur
călcând legile’n copite...
Caz acut sus pus pe Soclu
e Justiţia orbită...
Doamne, dă-i măcar monoclu
Sensul să nu-şi compromită !
vezi mai multe poezii de: Dan Eugen Munteanu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.