Chipuri - dorurot
Poezie adăugată de: dorurot

    joi, 17 decembrie 2020

„Aducerile-aminte pe suflet cad în picuri”,
Mărgele din șiragul de viață ce s-a scurs,
Scântei din rugul vieții, secret și nepătruns,
Trecutul reînvie, salon de albe chipuri.
Așa apare mama cu perle pe obraz,
De bucuria mare ce-n leagăn se alintă,
Deși tata-n desfrâuri, adesea, de ea uită,
Ea-n râuri de iubire, îngroap-al ei necaz.
Apoi apare luna și cerul plin de stele,
Din noaptea de magie cu freamăt de sărut,
Născută precum Venus, din mare, căii mele
I-ai dăruit limanul, pe-atunci necunoscut.
Cum apele din munte țâșnesc și nasc izvor,
Așa sosi-n lumină, chip mândru de fecior,
Așa, ca dar iubirii, născut-ai rod frumos,
Dar vezi, trecut-au anii și-i azi un soț zelos...
Retrași sub semnul iernii, visăm la ghiocei,
Și uite, cerul iarăși trimis-a noi scântei,
Minune ce se joacă cu dragostea din noi,
Nepoată pentru lume, regină l-amândoi!...
Va fi și ea o mamă în floarea tinereții,
Iubind vlăstarul dulce ce ea l-a plăsmuit,
Incredințându-i tandru din tainele vieții,
Pornită spre lumina venind din infinit.
Secret e rostul vieții, adânc și nepătruns,
Din lumea de alături, îi vom iubi pe ascuns!...



vezi mai multe poezii de: dorurot




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Mulțumesc și sunt onorat Danab!
dorurot (autor)
luni, 21 decembrie 2020


Frumoasa si duioasa poezie !
Felicitari...
danab
vineri, 18 decembrie 2020