Cu sufletu-mi grădină te conduc,
tu Afrodită lui Uranos fiică,
pe drumurile care duc
spre-ncrucișările care despică
amurgul serilor de ziua-n care
timpul rămâne numai o mișcare.
Legendele bătrâne-nmuguresc
Pe straturile sufletului meu
Și eu aștept din nou să făuresc
Într-un cuprins de curcubeu
Iubirea ultimei speranțe
Fără săgeți și doleanțe.
Deci a venit și m-am supus
Acelui Mare și nespus
Divin oracol covârșit:
Renașterea e un sfârșit!
vezi mai multe poezii de: Christian W. Schenk
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.