Rugăminte
Ah, tu!... (îmi spune-o şoaptă)
- Te-ai aruncat în lume
ca viespile pe fagurii de miere
şi nimeni nu mai ştie astăzi
dacă-s albinele în faguri
sau de eşti tu!
Încearcă dacă mai iubeşti puţinul
rămas în urma ta ca dulce
să laşi în faguri mierea de albină
în locul zahărului îmbibat de apă.
Noi ţi-am iubit atât de mult dulceaţa
de surogat că nu mai ştim de bine
şi nu ne îndopa cu bunătăţi
ce nu le vrem,
ci lasă-ne să ne simţim amarul!
vezi mai multe poezii de: Christian W. Schenk
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.