De când te-ai dus,
Eu parcă sunt un cuib pustiu,
Sau mortul rece în sicriu
Pus.
Sau un izvor
Uitat sub ramuri despuiate,
În care frunzele picate
Mor!
De când te-ai dus,
Eu sunt un leagăn întristat,
Din care pruncul a zburat
... Sus!
vezi mai multe poezii de: Cincinat Pavelescu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.