VOLUPTATE NEVROZAȚILOR
Plecați spre țări de voluptate,
Învingătoare de nevroze
Și de iubiri fatale;
Plecați spre zările pătate
De violete echimoze
Și de motive pale...
Plecați departe-n fund de zări:
Acolo unde forma moare
Și nu-s conture crude;
Plecați spre voluptoase țări,
În care nu-i apus de soare
Și plânsul nu se-aude...
Acolo unde-n colori șterse,
În armonia de penumbre,
Palpită viața întregei firi,
Și unde-amantele perverse
Visează în alcovuri sumbre,
Înamorate de satiri...
Acolo-s templele deschise
Și candelabrele aprinse
Cu untdelemn de trandafiri;
Acolo se îmbată-n vise
Fecioarele cu buze-ntinse,
Cerșind nervoasele iubiri!
Acolo-s flori și poezie,
Și râs și cântece barbare,
Și nu-i femeie să nu crează,
Cu idolatra-i fantazie:
O clipă în beția care
Omoară, dar reînviază!
În parcul albelor cununi,
În țara aceea depărtată,
Plecați, triști visători, plecați!
Dând foc în urmă la minciuni,
Uitați credința de-altădată!
Și-apoi, voi, palizi nevrozati,
Plecați!
Adăugată de către-Radu Dan Alexandru
vezi mai multe poezii de: Claudia Millian Minulescu