unde-i iepurele?
liniile se -ntretaie
adâncind orizontul
în labirintul imaginației
călătorul
desparte
mulțimea cu toiagul:
persoana iubită
și restul
s-ar putea întoarce viscolul-
ducând stindardul primăverii
primii ghiocei
2
realitatea
se află-n interior
/ nu coborî prea repede
să nu te rostogolești/
piese dintr-un puzzle
întregesc bucuria
întâlnirii
cuvintele nu pot descrie
limpezimea și strălucirea
privirii
ca și cum ai privi stelele
risipite
pe mișcătoarele unde
3
măști cu
tărtăcuţe
coarne de berbec
mărgele
despart realitatea de adevăr
bătăile sacadate ale moşilor
divizează timpul
o frântură dintr-o secundă
rămâne pe diafragma
aparatului de fotografiat
îndată ce sintagma
"cine e adevărul?"
va capăta
coloratura heraldică a divinității
realitatea va fi adevăr
alergând după fete-
dragobetele
cu toporași la pălărie
4
univers
al rugăciunii iresponsabile
fugă din fața
bombardamentelor
retragere
și
izolare
într-o zonă de confort
din larvele comodității
fluturi
fără aripi
5
zdrențe
dintr-o dimineață searbădă
fără sens
peticită-i
bunătatea cu austeritatea
mila cu severitatea
blândețea cu naivitatea
spate-n spate
în singurătatea orizontului
câmpul cu flori
6
iubirea
nu se circumscrie timpului și spațiului
o vom picta
într-o manieră naivă bidimensională
iubirea
descoperă resursele tainice ale realității
depășește limitele perspectivei
iubirea
separă întunericul de lumină
mâini pline de aluat
ating pomii-
dospind învierea
vezi mai multe poezii de: Anisoara Iordache