Murdărit pe bot cu mure,
Greierele dă de noi:
– Ştiţi voi, gâze de pădure,
Ce s-a petrecut pe câmp?
Vrând să-nghită
O omidă,
Un mierloi un pic cam tâmp,
A rămas cu gâtul strâmb.
Ea s-ar fi răstit la el:
– Dacă nu mă laşi în pace
Şi dacă te porţi urât,
Îţi promit să-ţi stau în gât!
N-a crezut-o.
Şi, pe câmp,
Zboară-colo şi încoace
Un mierloi cu gâtul strâmb.
O să-l vadă vreo surată,
Stând cu ciocul larg deschis,
Şi-o să-l scape, o s-o scoată
Pe omidă, care, ştiţi,
A făcut ce a promis.
vezi mai multe poezii de: Constanţa Buzea