Copil sa fii, sa te gîndesti
închis în lumea celor mari.
Copil sa fii, sfios sa treci
Si sa asculti cuvinte.
Sa bata vîntul pentru toti,
Dar pentru tine el sa-nsemne altceva,
Sa simti ca esti nemuritor.
Sa fii curat si sa te-ascunzi
De vina celorlalti,
De nori sa-ti fie mila,
Si de schimbarea lor
De care nu sunt vinovati.
vezi mai multe poezii de: Constanţa Buzea