oriunde cad respir
pupila fumegă în pielea palmei
fragil sărut
atroce nevoia de a-l repeta
pierderea lui
înecarea odată cu el
în carnea palidă
istovitoare cu gura în pernă
și dinții strânși
simt limita
limita contemplând sufletul
în trup ca-ntr-o rană goală
vezi mai multe poezii de: Constanţa Buzea