– Balta-i plină ochi de peşti,
Uite ştiuca, uite-i dinţii!
Dar bibanii unde-s oare?
Sunt, desigur, la plimbare
Cu bunicii şi părinţii.
E plimbarea lor ciudată,
Că nu umblă, ci înoată.
– Şi respiră?
– Da, respiră.
Uită-te atentă cum
Trec prin apă ca prin fum,
Trec în şiruri şi-n perechi.
Şi respiră prin urechi.
Şi mai vezi, din când în când,
Ca mărgelele urcând,
Bulele de aer mici?
– Da, le văd aici,
Şi-aici.
vezi mai multe poezii de: Constanţa Buzea
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.